Binecuvantata Bisnita

Iata cu ce se ocupa fabrica de bani stat in stat ... numita biserica:

O frumoasă anchetă din Adevărul ne povesteşte cum Arhiepiscopia Bucureştiului face bişniţă cu vinul propriu.
Bisericile din subordine sînt obligate să cumpere o anumită cotă din vinul arhiepiscopal, pentru serviciul religios şi pentru nunţi şi botezuri, dar în plus vinul este vîndut şi oricui se nimereşte la punctele de desfacere, care merg de la curtea Patriarhiei (!!!) pînă la bisericile obişnuite.

Ancheta din Adevărul insistă pe faptul că totul e ilegal, producţie, vînzare fără bon fiscal, încălcarea reglementărilor referitoare la vin etc. Bun, asta cam ştim, că Biserica Ortodoxă se consideră stat în stat şi că, din păcate, asta e o situaţie de fapt acceptată de autorităţi. În plus, BOR nu e nici pe departe singura instituţie care face comerţ ilegal, evaziunea în domeniu e enormă. Ce e interesant e mai degrabă noua atmosferă pe care o surprinde reportajul. Urmăriţi video-ul din articol. E fascinant.

Vînzarea vinului arhiepiscopal, cu discuţii şi zdrăngăneli cu tot, are loc fix în biserică, printre credincioşii veniţi să se roage. Fuziunea biserică-comerţ e totală. E un magazin în toată regula, cu standuri, produse expuse, o vînzătoare şamd. La începutul secvenţei parcă e şi o tentativă de coadă… În plus, sacrul şi profanul se amestecă destul de aiurea şi prin ambiguitatea “Vinului bisericesc”, cum scrie pe etichetă. El nu e chiar sfinţit, dar cumva e clar că nu e nici vin normal. E şi vinul cu care te îmbeţi la chef, şi vinul de împărtăşanie. Nu cunosc dogma, poate că teologii se vor pronunţa dacă e OK ca vinul ăsta să fie comercializat.

Deşi de obicei reticentă la modernitate, iată că Biserica Ortodoxă ia ce îi convine din spiritul timpului şi se lansează frenetic în cursa pentru profit (alte mii de întîmplări vin s-o confirme). Sigur, presiunea timpurilor e enormă. Se pare că pînă şi familia lui Osama bin-Laden era mare amatoare de Coca-Cola şi Pepsi… Totuşi, undeva trebuie trasată o limită. Fiecare are ceva de făcut, iar sarcina BOR nu e business-ul.

E adevărat, ce face acum BOR nu e o inovaţie, ci un model care se repetă sistematic în viaţa politică, socială, culturală de la noi. Instituţii care plutesc undeva sus, desprinse de nivelul realităţii. Ele pot lua ce le convine din realitate, cum se întîmplă şi aici, dar nu au capacitatea şi/sau dorinţa de a avea relaţii solide şi durabile cu realitatea şi cu exigenţele acesteia. În povestea asta subiectul principal nu e limitarea unor clerici, ci fragmentarea socială, lipsa oricărui ethos şi a oricărei idei de datorie, permanentizarea carnavalului.

Vestea proastă e că acest abandon total de “leadership” care se vede atît de bine în BOR (dar care se vede la fel de bine şi în politică) e rău pentru toţi. Vestea bună e că atunci cînd situaţia ajunge la asemenea grade de haos şi burlesc, există o anumită fluiditate ce permite schimbarea. Dar asta aduce o altă veste proastă: în fluiditatea şi lipsa regulilor specifice carnavalului e chiar greu să ştii de unde s-ar putea începe.

http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/binecuvintata-bisnita-bisericeasca-62315.html

Iata articolul Mama:

n bisericile din subordinea Arhiepiscopiei Bucureştiului se vinde angro şi la sticlă vin bisericesc, fără bonuri fiscale şi etichete de identificare, cum cere legea. Într-un depozit clandestin din curtea Patriarhiei, mii de litri de vin, îmbuteliat în sticle de 750 de mililitri, aşteaptă să fie distribuiţi în biserici pentru a fi vânduţi enoriaşilor.

În septembire 2010, o circulară expediată de Arhiepiscopia Bucureştiului anunţa: „Permanenţa Consiliului Eparhial a hotărât că parohiile şi mănăstirile din cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureştilor să folosească pentru Sfânta Liturghie, nunţi, botezuri şi parastase, vinul sănătos şi curat produs în podgoriile Eparhiei noastre". Astfel toate cele 1.100 de biserici aveau la dispoziţie trei luni pentru a cumpăra necondiţionat „cel puţin" 120 de sticle de vin dacă unitatea de cult se află în oraş şi „cel puţin" 60 de sticle dacă preotul slujeşte la sat. Preţul unei sticle este de 10 lei. La Ministerul Culturii şi Cultelor Arhiepiscopia Bucureştilor figurează cu 500 de parohii în mediul urban şi 640 în zona rurală. Asta înseamnă că în perioada septembrie-noiembrie 2010 Arhiepiscopia a vândut către biserici 100 de mii de sticle de vin la o valoare de un milion de lei (250 de mii de euro).
Pe Aceeaşi Temă
Tranzacţie de jumătate de milion de euro

Preot acuzat că face afaceri imobiliare cu terenurile bisericii
Suceava: Preot paroh acuzat că îi fură pe enoriaşi

„Suntem obligaţi să cumpărăm 120 de sticle de vin în condiţiile în care nouă ne trebuie într-un singur an maximum 20 de sticle de vin ", spune un preot din subordinea Arhiepiscopiei. Şi atunci, pentru a-şi recupera o parte din birul pe vin, parohiile expun sticlele de vin la pangar, masa pe care se vând lumânările în biserică. Reporterii „Adevărul" au testat „piaţa", anul trecut înaintea Crăciunului, mergând la mai multe biserici din Capitală. Vinul cumpărat a fost apoi trimis la analize, la OPC. Concluzia: este vândut fără respectarea legii.

„Vinul se ia direct de la Patriarhie"

Biserica Oborul Nou. Chelarul parohiei spune că vinul vine de la Patriarhie



Întrebat dacă mai are vin bisericesc la vânzare, chelarul Parohiei Oborul Nou se plângea că a rămas fără provizii. „Aiaaaa, să mai tot fi fost. Mai aducem, eu ştiu, săptămâna ailaltă, că ăla se ia direct de la Patriarhie", spune funcţionarul parohial. Şi la Biserica „Sfântul Pantelimon" stocul fusese lichidat. „Am avut mult vin şi alb, şi roşu. Dar s-a vândut să ştiţi, încercaţi pe duminica viitoare", spune vânzătoarea de la pangar.

Preluat prin copy paste din:
http://www.adevarul.ro/actualitate/Secretul_lui_Bachus_din_curtea_Patriarhiei_0_473953079.html

Pe aceasi tema:

La Biserica Sfântul Ciprian, aflată chiar pe Calea Victoriei, se găseşte din belşug şi vin alb şi vin roşu. „Depozitul" este chiar sub scaunul vânzătoarei: o ladă cu sticle. „Văd că scrie «Vin Bisericesc»". E sfinţit?", întreabă reporterul-cumpărător. „Nu e", îl linişteşte vânzătoarea.„Pot să-l beau la o nuntă? Nu e păcat?" „Da puteţi, nu e păcat. Puteţi să vă luaţi şi pentru acasă". O sticlă de vin costă 12 lei. Cu 10 lei a fost cumpărat de parohie de la Arhiepiscopia Bucureştilor, deci profitul bisericuţei e de 2 lei la sticlă.

Biserica „Sf. Ciprian“. Vinul bisericesc este expus lângă lumânări



Vinul este vândut enoriaşilor la negru, fără bon fiscal. Mai mult, legea spune că orice comerciant care deţine peste 2.000 de litri de vin trebuie să depună anual la Direcţiile Agricole declaraţii privind cantitatea de struguri recoltaţi şi de vin produs. Or, Arhiepiscopia Bucureştiului nici măcar nu figurează la Direcţia Agricolă a Capitalei ca producător. Pentru anul 2010 termenul legal de depunere a documentelor era luna decembrie.

În luna martie 2011, la patru luni de la expirarea termenului, încă nu apărea în catastifele autorităţilor nici măcar un litru de vin produs de biserică. „Conform legislaţiei în vigoare, vinul bisericesc nu are un regim special, cum e cazul vinului experimental, de exemplu. Deci vinul comercializat de ei trebuie să respecte litera legii", spune inginerul agronom Gherghina Costache, de la Direcţia Agricolă Bucureşti.

Circulara prin care parohiile sunt obligate să vândă populaţiei vin bisericesc



Depozit clandestin în Dealul Mitropoliei

Legea conţine zeci de reguli care ar trebui respectate şi de Arhiepiscopia Bucureştiului. Printre aceste reguli se află şi obligaţia comercianţilor de a declara anual stocurile de vin deţinut în depozite. „La noi, Arhiepiscopia Bucureştiului nu figurează decât cu 7 hectare de viţă-de-vie care nu este încă roditoare. Nu există o declaraţie de stoc depusă conform legii", spune inginerul Gherghina Costache.

Tranzacţie subterană fără bon fiscal

Conform documentelor oficiale, Arhiepiscopia nu deţine niciun litru de vin. În realitate, miile de sticle puse în vânzare către biserici sunt ţinute într-un depozit clandestin din Bucureşti, aflat chiar în subsolul clădirii care adăposteşte Paraclisului şi reşedinţa patriarhală. La intrare stau în ţâţâni două uşi din placaj fără clanţă. Dinăuntru se înalţă un miros acru de drojdie care izvorăşte din subsol. Acolo poţi ajunge coborând o scară din beton, impunătoare. La intrare se află însă un birou unde un domn între două vârste te ia în primire.

Reporterii „Adevărul", „turişti" de conjunctură, vor să cumpere două sticle de vin popesc. „Floricoo, adă două sticle de jos, unul dulce şi altul sec". Florica vine în două minute cu două sticle ţinute la rece. Pentru că pe etichetă nu se pomeneşte care cum e, femeia scrie cu o cariocă pe o sticlă „dulce" şi pe alta trage un „S", de la sec. Să nu se confunde. Omul cere 10 lei pe sticlă. Primeşte banii, dar nu eliberează nicio chitanţă.

Etichetele de pe sticlele cu vin nu spun nimic

Intrarea în depozitul clandestin nu este marcată în niciun fel



Dacă ar fi respectat legea, vinul vândut către populaţie de Arhiepiscopia Bucureştilor ar fi trebuit să trimită mostre din toate loturile de vin către unul dintre laboratoarele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului. Şi numai după ce se afla că lichidul bahic nu e dăunător consumatorului se putea vinde. „Adevărul" a dus două sticle de vin, unul alb şi altul roşu, pentru a fi analizat în laboratoarele de analiză a calităţii vinurilor şi băuturilor alcoolice omologate. Rezultatele raportului de analiză arată că vinul supus expertizei nu pune în pericol sănătatea consumatorilor, dar că, neexistând o monitorizare a produsului vândut, nu se poate şti cât din acesta se identifică cu mostrele analizate.

Acelaşi raport arată că sticlele de vin nu pot fi comercializate legal din cauza felului în care este ambalat. „Eticheta nu conţine elemente de identificare: precizarea treptei de calitate, a tăriei alcoolice dobândite, a tipului de vin în funcţie de conţinutul de zaharuri, a menţiunii conţin esulfiţi, a lotului", se arată în concluziile raportului de analiză a vinului comandat de „Adevărul".Când reporterii au cumpărat vin de la Depozitul de vinuri al Arhiepiscopiei, o angajată a trecut cu o cariocă pe o sticlă menţiunea „dulce", şi pe alta un „s", de la sec. La Biserica Ciprian, când aceiaşi reporteri au întreabat dacă vinul vândut este sec sau dulce, li s-a dat un răspuns expert: „Este... aşaaaa...!"

12 lei este preţul unei sticle cu vin bisericesc vândută în parohiile din subordinea Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Vinul vândut are origini necunoscute

Etichetele de pe sticlele de vin cumpărate de la depozitul clandestin nu conţin informaţiile impuse de lege



Pe etichetele de vin vândut de Arhiepiscopia Bucureştilor prin cele 1.000 de parohii aflate în subordine nu este trecută exact adresa podgoriilor de unde provine vinul. Este menţionat un vag: „produs în podgoriile din Valea Călugărească". Numai că, în registrul agricol al primăriei comunei Valea Călugărească, Arhiepiscopia Bucureştilor figurează ca deţinând doar 5 hectare de viţă- de-vie care a produs anul trecut, cel puţin în acte, zero miligrame de vin. Nici la Direcţia Agricolă Prahova, Arhiepiscopia nu figurează cu vreun bob de strugure recoltat sau procesat. Mai mult, cele cinci hectare de viţă-de-vie ar fi fost insuficiente pentru cantitatea uriaşă de vin comercializată către biserici în perioada septembrie noiembrie 2010.

„Minunea" de la Valea Călugărească

Conform datelor de la Ministerul Agriculturii, în 2009, producţia medie de struguri în judeţul Prahova a fost de 3.000 de kilograme la hectarul de viţă-de-vie. Asta înseamnă că Arhiepiscopia Bucureştilor a putut recolta de pe cele cinci hectare de viiţă de la Valea Călugărească aproximativ 15 tone de vin, ceea ce a putut produce cam 10.000 de litri de vin.

Conform documentelor ajunse în posesia „Adevărul", în perioada septembrie-noiembrie 2010 s-au distribuit sau urma să se vândă către bisericile din Bucureşti şi din judeţele Prahova şi Ilfov o cantitate de şapte ori mai mare decât ar fi putut produce podgoriile de la Valea Călugărească ale Arhiepiscopiei. Asta înseamnă că o cantitate de peste 65.000 de litri de vin pusă pe piaţă în biserici nu putea fi „produsă în podgoriile din Valea Călugărească ale Arhiepiscopiei Bucureştilor", aşa cum se susţine pe etichetele sticlelor de vin. Şi atunci de unde provine vinul? Un răspuns greu de găsit, mai ales că Patriarhia refuză să răspundă întrebărilor transmise pe acest subiect.

Preluat prin copy/paste din:
http://www.adevarul.ro/actualitate/Secretul_lui_Bachus_din_curtea_Patriarhiei_0_473953079.html

Daca au salarii atat de mari, la ce le-o mai fi trebuind sa faca si bisnita...

”Romania va aloca in 2011 mai multi bani pentru salariile preotilor, contributia statului la salarizarea personalului de cult crescand cu 9,12 %, de la 227.856.000 lei la 248.637.000 lei, adica echivalentul a 59,2 milioane euro.”

Sursa: http://www.manager.ro/articole/legislatia-muncii/salariile-popilor-in-2011:-60-de-milioane-de-euro-1671.html

Am auzit ca clerul BOR isi obliga preotii sa cumpere de la ei cel putin 120 de sticle pe an, chiar daca ei saracii n-au nevoie decat de jumatate, si atunci bineinteles ca vand surplusul pe unde pot.
Deci acest comertz (nu bisnita) este impusa de sus de la Arhiepiscopie bineinteles fara plata niciunui impozit pe venit fapt, care confirma ca Biserica este stat in stat!

Astept cu nerabdare sa vad ca se comercializeaza prin biserici si Palinca lui Christos, si spritzul Maicii Domnului ...si sa vad transformate bisericile in adevarate birturi, asta ptr a desfinta concurenta birturilor pagane ... aflate in propriul vad comercial, adica aflate la max 100 de metri de fiecare biserica.

dorina a scris:

desfinta concurenta birturilor pagane ...

Interesant... unde ai vazut tu vreun birt pagan? Daca nu stii ce-i paganismul si folosesti cuvantul in sens peiorativ... atunci iti recomand sa citesti si despre aceasta religie:

http://www.paganism.ro/

Scuze ...dar cand am folosit acest termen de paganism, nu ma refeream la religia denumita paganism ...ci am abordat problema de pe punctul de vedere bisericesc ca ceea ce nu este crestin ..sau botezat ca si crestin ...in mod sigur este pagan ... si ei cand fac aceasta afirmatie se refera chiar si la musulmani, desi acestia au o religie total diferita de paganism

Soimos a scris:

Scuze ...dar cand am folosit acest termen de paganism, nu ma refeream la religia denumita paganism ...

Eu ma adresasem dorinei

Ah ... scuze ...am raspuns din reflex vazand ca este o postare fara raspuns ... si nu m-am uitat cui este adresata

Eu as
propune sa ne orientam dupa exemplul de mai jos:
http://www.timpul.md/articol/sofa-bar---paradisul-alcoolicilor-someri-din-germania-9638.html

chiar daca urmarea e :
http://social.moldova.org/news/bautul-in-germania-dezastru-national-211041-rom.html
Apropo astea se intampla intr-o tara unde religia nu mai are putere nu ????

Poti sa postezi si subiecte ca cele de mai sus ...dar la topicul dedicat acestui subiect!
Daca nu este unul ...poti sa-l deschizi chiar tu.
Daca nu-l deschizi pana in trei zile ...iti sterg postarea ca fiind off-topic!


Cat despre "dezastrul" din Germania ... mai bine da-ti o palma ...ca sa te trezesti ...ptr ca singurul mare "dezastru" al Germaniei a fost exprimat chiar azi de cancelarul Merkel ...si anume ca exportul DUDUIE ...si Germania traieste din export ...nu din indatorari asa cum traiesc oamenii in "gradina Maicii Domnului Christos alias Diavolul!

Iata cum bisnita si Interesul financiar este "dumnezeul" care conduce biserica:

Reprezentanții Patriarhiei Ierusalimului au anunțat, într-un comunicat postat pe 9 mai pe site-ul său, că legătura cu Biserica Ortodoă Română a fost dizolvată.

Astfel, Sfântul Sinod al Patriarhiei Ierusalimului, reunit în data de 9 mai 2011pentru a analiza problema legată de construirea de către Patriarhia Română a unei biserici la Ierihon, informează site-ul Bucharesterald.com.

În urma unei examinări detaliate, Sfântul Sinod a hotărât "în unanimitate şi cu părere de rău" întreruperea pomenirii patriarhului României, Daniel, şi caterisirea reprezentantului Patriarhiei Române la Ierusalim, arhimandritul Ieronim Creţu.

Mai mult decît atât, decizia este puternic motivată și de faptul că Patriarhia Română a construit un aşezământ la Ierihon fără încuviinţarea canonică a Patriarhiei Ierusalimului, sub jurisdicţia căreia se află Ţara Sfântă.

"Patriarhia din Ierusalim a fost pusă astfel într-o situaţie dificilă. Atribuţiile sale canonice, confirmate de conciliile ecumenice şi locale, au fost astfel ameninţate în mod deschis şi arbitrar. Patriarhia Ierusalimului i-a explicat Patriarhiei României că dacă ar fi fost acceptat argumentul acesteia conform căruia această biserică a fost ridicată pentru pelerinii români din Ţara Sfântă, acest lucru ar fi însemnat ca jurisdicţia Patriarhiei Ierusalimului să se transforme într-un câmp liber pentru ca toate bisericile ortodoxe, unele formulând deja o astfel de cerere, să-şi clădească biserici", se afirmă în comunicatul Patriarhiei din Ierusalim.

"Dat fiind că, în pofida acestei situaţii, Patriarhia din România nu a manifestat deloc disponibilitatea ecleziastică care se impunea, Patriarhia din Ierusalim l-a caterisit pe arhimandritul Ieronim Creţu, reprezentantul Patriarhiei Române în Ţara Sfântă, care a fost autorul acestei iniţiative. De asemenea, în dorinţa de a găsi o soluţie pentru această problemă, patriarhul Ierusalimului, Theofil, i-a trimis o scrisoare patriarhului României, Daniel, în care sunt expuse în detaliu toate datele problemei şi poziţia Patriarhiei Ierusalimului".

BOR consideră decizia unilaterală

Cu toate acestea, Biserica Ortodoxă Română consideră unilaterală decizia Patriarhiei Ierusalimului

"Deşi în urma vizitei la Patriarhia Ierusalimului a Preasfinţitului Părinte Ciprian Câmpineanul, Episcop vicar patriarhal, din ziua de 15 aprilie 2011, s-a convenit iniţierea unui dialog bilateral frăţesc între cele două Patriarhii pentru identificarea unei soluţii privind existenţa Aşezământului românesc de la Ierihon, Patriarhia Română constată cu surprindere şi regret că Patriarhia Ierusalimului a luat o decizie unilaterală", a precizat biroul de presă al Patriarhiei Române, citat de Agerpres.

"Problema atitudinii Patriarhiei Ierusalimului faţă de Aşezământul românesc de la Ierihon, cămin pentru pelerinii români care vizitează Ţara Sfântă, precum şi relaţiile Patriarhiei Române cu Patriarhia Ierusalimului vor fi discutate în şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din zilele de 19-20 mai 2011"


Preluat din:
http://www.antena3.ro/romania/patriarhia-ierusalimului-a-renegat-biserica-ortodoxa-romana-bor-decizia-este-unilaterala-124991.html

Pentru cei care nu stiu,a caterisi,inseamna a raspopi,a scoate din functia de preot pe cineva.
Ca sfintiile lor,pot sa-si retraga "harul Duhului Sfant" asa...daca au chef.
Mai lipsea sa se "afuriseasca"(anatemizeze,excomunice) reciproc,ca atunci s-ar fi scos in afara bisericii si si-ar fi retras pana si "harisma botezului",adica mai pe scurt,s-ar fi dat dracului!
Sfintiile lor!

Interesant!

Dar biserici caterisite de Dumnezeu ...oare exista?
Nu de alta dar istoria bisericii crestine ne arata clar ca s-ar fi dat dracului!

Megastory: Preoţii, agenţi electorali, în schimbul donaţiilor de la partid CAMERA ASCUNSĂ

preluat in 28 mai 2011, de la REALITATEA TV:

Popi afacerişti, tâlhari şi criminali. Trăsătura lor comună- sunt imuni la justiţia pământeană. Paradoxal, într-un stat laic precum cel în care trăim, sutana preoţească atârnă mult prea greu atunci când e vorba de aplicarea legii. Frica de blesteme a românilor cu educaţie precară se oglindeşte în lipsa de acţiune a instituţiilor statului.


Tupeul slujitorilor bisericii, disponibilitatea lor de a face campanie electorală şi bogăţiile pe care le afişează îi îndepărtează zilnic pe popi de enoriaşi. În aceste condiţii, înlocuirea credinţei autentice cu spaima de lumânări ţinute cu flacăra în jos, de deschisul Bibliei, de cositorul topit sau de penele negre de găină aruncate noaptea-n intersecţie sunt doar consecinţe.

O mie de euro. Aceasta e suma pentru care unii preoţi sunt gata să includă în slujba religioasă promisiuni electorale. Deşi oferta a fost făcută chiar în timpul liturghiei, ei nici n-au clipit atunci când au auzit de "ochiul dracului". Din momeală a muşcat şi stareţul mănăstirii Căldăruşani. Prima biserică în care intrăm, Hagiu, e plină-ochi. Preotul cântă iar noi îi facem angajatei de la lumânări propunerea indecentă.

"- Sper că nu e o problemă să explice în timpul slujbei să ştie lumea cu cine să voteze, că ajută Biserica. Astea cred că sunt bagatele, pe care le poţi spune. Presupun că a mai făcut treburi de-astea.
- Da, da. Şi pe domnul Onţanu l-a ajutat. Eventual, dacă mai ştiţi persoane care vor să doneze...
- Ideea e să puteţi să la faceţi reclamă acum, cât e campanie.
- Da, le facem"

Îl sunăm pe preot. Ştie şi e disponibil, deşi a avut şi experienţe nefericite.

La intrarea în Patriarhie ne iese în cale stareţul mănăstirii Căldăruşani. În câteva minute devine agentul nostru electoral.

"- În ce măsură, în timpul slujbei, o să puteţi face vorbire despre ce are de gând domnul x să facă?
- La obştea mea. Patruzeci, cincizeci de oameni pe care îi am în subordine. La masă vorbesc cu băieţii.
- Bun. Şi contăm pe cincizeci de voturi. O să fac o donaţie de la partid, de o mie de euro pentru început. Deci să-nţeleg că toată mănăstirea Căldăruşani votează x?
- Da"

"Clerului ortodox îi este interzisă politica partizană. Astfel de cazuri sunt aduse în atenţia instanţelor de judecată bisericească şi în funcţie de gravitatea situaţiei se iau măsurile care se impun", a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Constantin Stoica.

Preotul cu vila de 750.000 de dolari, piscină, patru măicuţe şi trei căprioare

Vila de pe şoseaua Bucureştilor nr 81 arată ca o fortăreaţă. Imobilul a fost cumpărat în urmă cu trei ani la un preţ de 750.000 de dolari. Cum Episcopia Giurgiu nu avea aceşti bani, a făcut un credit ipotecar la bancă, aşa că preţul final va fi mult mai mare. După tranzacţie, vila s-a transformat într-o mănăstire cu piscină pentru patru măicuţe dar şi pentru preasfinţitul Ambrozie, episcopul Giurgiului. Reprezentanţii Patriarhiei susţin, însă, că în vila din Giurgiu se trăieşte pe principiul austerităţii şi nu al huzurului.

Pe lângă piscină de câteva luni ţopăie şi trei căprioare.

Cât despre utilitatea acestor investiţii, mai marii bisericii evită un răspuns direct.

"A fost cumpărat cu acordul adunării eparhiale a episcopiei Giurgiului. Nu-i nimic...Totul este cât se poate de legal din toate punctele de vedere: şi al legilor statului român, şi al regulamentelor bisericeşti. Fiecare eparhie se autofinanţează. Sunt fondurile proprii ale eparhiei care înseamnă vânzări de lumânări, contribuţii benevole ale credincioşilor, nu sunt bani publici", a precizat Constantin Stoica.

Episcopul de Giurgiu, Preasfântul Părinte Ambrozie nu a putut fi contactat.

Fostul puşcăriaş ajuns preot

A înviat precum Lazăr a patra zi din morţi, pentru a semna un proces verbal. Cu actul respectiv, un preot din Chitila a justificat, apoi, cheltuirea a 550.000 de lei noi pentru repararea unui gard şi a capelei. Dacă nu vorbim de o escrocherie, atunci avem de a face cu o minune dumnezeiască: Neculai Coman a murit în 25 martie şi a semnat chitanţa pe 11 mai! Pus în faţa probelor, preotul Alexandrescu spune că n-a făcut nimic de capul lui.

Neculai Coman a semnat, conform documentelor, când i se făcea parastasul de şase săptămâni. Preotul Ioan Alexandrescu, cel care a beneficiat de ajutorul nesperat venit din lumea celor drepţi, nu pare prea vorbăreţ.

Învierea lui nea Nicu din Chitila ne-a făcut să-l studiem cu mai mare atenţie pe popa Alexandrescu. Iată ce am aflat: A făcut puşcărie, dar a fost hirotonit preot. Nu ştie să cânte, dar a fost "uns" paroh. O veritabilă inginerie cu miros de acte false a transformat un mecanic cu antecedente penale într-un popă. Minunea dumnezeiască şi-a tras sutana peste hainele vărgate. Deşi conduce de mult timp parohia şi le rupe chitanţe, enoriaşii de la marginea Chitilei nu au auzit, încă, trilul preotului Ioan Alexandrescu. Slujbele de la biserica Ion Olteanu sunt ţinute, întotdeauna, de alţi preoţi.

Îl căutăm pe preotul Alexandrescu acasă, în comuna prahoveană Nedelea. Dăm peste un localnic care ne asigură că îl ştie de mic copil.

"- Cum a ajuns să facă puşcărie?
- S-a îmbrăcat în maior. S-a dus şi, care venea din străinătate, că ştiţi că veneau cu valută, cu bani..."Băi, de unde ai? Bijuterii, alea- alea..."
- Deci tâlhărie, ce făcea el?
- Da, da. Tâlhărie.
- Câtă puşcărie a făcut?
- Aaaa...A scăpat repede! Păi dacă-l avea pe Dracu ăl mare! Şase luni a făcut! Exact când a ieşit de acolo a ajuns popă! Da, domnule. dar nu ştii de ce?"

Omul ne explică minunea. Spune că Alexandrescu a suprapus, de fapt, foaia matricolă de la liceul industrial cu cea a cumnatului său, preot, după ce acesta a murit.

Examinând cu atenţie foile matricole, se poate observa o coincidenţă stranie: mediile obţinute de Ioan Alexandrescu în ultimii trei ani la liceul industrial, sunt identice cu cele din fişa de la seminarul Teologic. Deşi au câte două zecimale!

Popa Alexandrescu nu a fost de găsit nici acasă. A cuvântat, însă, la telefon. Iată versetul!

"Băgami-aş ....-n morţii mătii! Să-mi bag .....-n mă-ta şi-n familia mătii, de lătură! Să-mi bag ......-n gâtul mătii!", a spus preotul la telefon.

Gurile rele susţin că popa Alexandrescu şi-a cumpărat liniştea mai marilor Bisericii donând o şalupă. Ei bine, am găsit barca la mănăstirea Snagov. L-am facut pe stareţul mănăstirii să creadă că suntem procurori şi vrem să punem sechestru pe şalupa donată în urmă cu trei ani de preotul Alexandrescu. Faţa bisericească ni s-a spovedit. Din vorbă în vorbă, aflăm cam cum a decurs tranzacţia.

Bomboana pe colivă avea să fie pusă, însă, de tribunalul Constanta. În urmă cu o lună, magistraţii de aici au emis pe numele popii Alexandrescu un mandat de arestare în lipsă pentru trafic de influenţă. Potrivit DNA Constanţa, preotul a intervenit contra cost la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor pentru a ajuta o femeie să-şi recupereze mai repede o compensaţie pe Legea 9/1998 privind bunuri trecute în proprietatea statului bulgar. Tranzacţia s-a desfăşurat printr-un intermediar. Preotul a primit o primă tranşă de şpagă, de 30.000 de lei. Femeia l-a denunţat. În urma flagrantului, intermediarul a fost arestat iar preotul a dispărut. De patru zile, Alexandrescu se afla in arestul IPJ Constanta, unde a primit, in fine, sfintele cătuşe.

Urmăriţi materialul video pentru a vedea reportajul cu camera ascunsă pe acest link:

http://www.realitatea.net/megastory-preotii-agenti-electorali-in-schimbul-donatiilor-de-la-partid_839481.html