Incredibila civilizatie Ica

Incredibila civilizatie Ica

”"Muzeul Pietrelor" din localitatea peruana Ica adaposteste una din cele mai uluitoare dovezi ale unei civilizatii precolumbiene, pe care multi savanti refuza sa o comenteze, unii preferând doar sa afirme ca este o "colectie de falsuri" Scenele unei operatii pe cord deschis si pe creier, statueta reprezentând un om calarind un dinozaur si imaginea unui pterodactil (pasare înrudita cu dinozaurii) sunt doar câteva din tainele acestui incredibil muzeu"Omul cu ochelari" de la Ica aduce aminte de "Astronautul" desenat pe platourile de la Nazca, dar nu pare sa fie vorba despre o zeitate


"Nu suntem pregatiti pentru astfel de secrete".

Afirmatia apartine celebrului savant peruan Javier Cabrera, cel care a amenajat Muzeul pietrelor de la Ica, cu sprijinul unui mecena brazilian.
"Muzeul Pietrelor" din localitatea peruana Ica adaposteste una din cele mai uluitoare dovezi ale unei civilizatii precolumbiene, pe care multi savanti refuza sa o comenteze, unii preferând doar sa afirme ca este o "colectie de falsuri" Scenele unei operatii pe cord deschis si pe creier, statueta reprezentând un om calarind un dinozaur si imaginea unui pterodactil (pasare înrudita cu dinozaurii) sunt doar câteva din tainele acestui incredibil muzeu"Omul cu ochelari" de la Ica aduce aminte de "Astronautul" desenat pe platourile de la Nazca, dar nu pare sa fie vorba despre o zeitate


"Nu suntem pregatiti pentru astfel de secrete".

Afirmatia apartine celebrului savant peruan Javier Cabrera, cel care a amenajat Muzeul pietrelor de la Ica, cu sprijinul unui mecena brazilian. Peste 11 mii de obiecte datând din secolele VII-XIII au fost descoperite si catalogate de Cabrera timp de trei decenii; în anii 70 ai veacului trecut, secarea râului Ica a permist scoaterea la lumina a unei civilizatii necunoscute si greu de încadrat istoriceste, ale carei artefacte depasesc orice imaginatie a arheologilor. Înainte de a muri (2001), Javier Cabrera a marturisit unor savanti europeni ca a adapostit într-o camera secreta, la subsolul muzeului, "obiecte cu totul speciale, a caror semnificatie imposibil de deslusit cu cunostintele actuale". Foarte putini cercetatori s-au încumetat sa scrie despre secretele de la Ica, afirmând ca sunt mai întâi necesare analize severe asupra provenientei lor. De ce atâtea retineri? Pentru ca e imposibil de imaginat ca un popor precolumbian avea acum 7-14 secole cunostinte medicale atât de avansate, care sa permita operatia pe cord deschis si eliminarea unei tumori cerebrale. De asemenea, corectarea vederii cu ajutorul lentilelor de sticla este inacceptabila pentru acea epoca.
Poate ca cea mai impresionanta dovada a cunostintelor civilizatiei Ica o reprezinta vasul de lut pe care figureaza un om calare pe un dinozaur ierbivor (scena pare sa sugereze ca omul îi ofera o planta!) si desenul extrem de bine executat al lui arheopterix, pasarea-dinozaur. De unde ar fi putut afla icauanii despre existenta acestor specii disparute ale faunei Terrei? Nu exista inscriptii care sa ne lamureasca daca este vorba despre "relatari ale zeilor" intrate în legenda, iar pe de alta parte e greu de conceput faptul ca imaginatia acestui popor prea putin cunoscut a mers atât de departe. Si mai tulburator este desenul în care apare un om cu un toiag terminat cu o stea si aflat într-o pozitie de adoratie fata de un zeu ascuns într-o incinta sferica din care iese o frunza... Debordanta fantezia acestor artizani si pare oarecum de înteles de ce interpretarile stiintifice sunt foarte discrete, preferându-se cel mai adesea tacerea. Ce-ar putea ascunde, de fapt, pietrele de la Ica?”

Sursa

Arheologii au descoperit un grup de figuri gigantice sapate in dealurile din desertul ce acopera zona de coasta din sudul statului Peru, figuri despre care afirma ca sint mult mai vechi decit faimoasele linii misterioase de la Nazca. Cele aproape 50 de figuri sapate in pamint sint raspindite pe o suprafata de circa 220 kilometri patrati, in departamentul Ica, situat la 350 de kilometri distanta de capitala Lima, relateaza Associated Press